Între risipă și nevoie există un drum. Cine îl construiește?

„Ni, mă, e o ciocolată de aia întreagă!”

Sunt cuvintele unui copil care trăiește la groapa de gunoi de la Pata Rât. De ce este obiectul uimirii lui o ciocolată? Până în acea zi, „desertul” pentru el însemna doar ambalaje luate de la gunoi pe care le lingea ca să mai simtă gustul de dulce. Pentru noi, o tabletă de ciocolată e un gest banal, un produs de câțiva lei uitat uneori prin rucsac. Pentru ei, a fost dovada că cineva s-a gândit să le ofere demnitate.

Aceasta este realitatea crudă din teren: unii oameni suferă de foame, în timp ce, la câțiva kilometri distanță, tone de mâncare bună ajung la gunoi pentru că un morcov e puțin „zbârcit” sau o cutie de iaurt are un colț îndoit.

De la poveste, la fapte: Cine transformă „gunoiul” în speranță?

Această scenă cu ciocolata întreagă a rămas întipărită în memoria Gabrielei Vereș, fondatoarea Băncii pentru Alimente Cluj. Gabriela și-a dorit încă de mică să fie „Președintele României” pentru a face bine în comunitate. A ajuns să conducă o altfel de instituție, o bancă care nu lucrează cu dobânzi, ci cu bunătate și logistică riguroasă.

În primul episod al podcastului „Cu Surplusul pe Masă”, am descoperit, împreună cu Gabriela, invitata noastră, cum se nasc soluțiile atunci când refuzi să mai închizi ochii. Banca pentru Alimente nu este o simplă asociație caritabilă, ci un „redistribuitor”. Salvează surplusul de la producători, retaileri sau distribuitori și îl livrează rapid acolo unde este cea mai mare nevoie: la copiii din centre, la bătrâni singuri sau la familii aflate la limita supraviețuirii.

Cum a început totul: Povestea văduvei cu cinci copii

Gabriela ne-a povestit despre conceptul de Bancă pentru Alimente și cum nu a apărut într-un birou de corporație, ci dintr-o observație simplă făcută în 1967, în America. John van Hengel, “părintele” Băncilor pentru Alimente din toată lumea,  a observat o văduvă care își hrănea cei cinci copii căutând prin tomberoanele magazinelor. Femeia i-a spus ceva ce i-a schimbat viața: „Mâncarea e acolo, e bună, dar magazinul o aruncă seara. Eu o sortez pe cea care încă se poate mânca”.

Ideea că „surplusul nu e gunoi” a traversat oceanul, a ajuns în Europa, iar în 2017 a prins rădăcini și în România, mai exact în mâinile lui Gabriel Sescu, fondatorul Băncilor pentru Alimente în România. Banca pentru Alimente funcționează ca un liant între surplusul alimentar și celor care au cea mai mare nevoie: salvează marfa pe care magazinele sau producătorii nu o mai pot vinde (din motive estetice sau logistice) și o livrează rapid spre organizații non-profit cu programe sociale care hrănesc copii, bătrâni sau familii aflate în dificultate.

Puterea ta: „Adoptă” un morcov urât

Poate crezi că risipa este doar problema marilor companii, dar adevărul este că 50% din risipa totală se întâmplă chiar în bucătăriile noastre. (Conform Eurostat)

Gabriela ne reamintește că suntem verigi interdependente. Atunci când mergi la cumpărături și alegi doar fructele „perfecte”, contribui indirect la muntele de gunoi.

„Un morcov contorsionat este la fel de hrănitor ca unul drept,” explică Gabriela.

La diverse evenimente, echipa Băncii pentru Alimente Cluj (atunci aflată sub proiectul Food Waste Combat) a pus etichete cu mesajul „Adoptă-mă, du-mă acasă” pe legumele pe care nimeni nu le voia. Este o lecție de empatie pe care o putem aplica zilnic. Dacă noi ne schimbăm comportamentul, magazinele își vor schimba stocurile, iar producătorii nu vor mai fi forțați să arunce marfa „imperfectă” vizual.

“Tu cumperi mai puțin și cât ai nevoie, se schimbă statisticile, se schimbă stocurile pe care le fac magazinele de unde tu îți cumperi și automat se duce până la producător unda asta pe care tu cu micul tău comportament de astăzi o creezi.”, ne spune Gabriela.

O concluzie pentru fiecare dintre noi

Sărăcia și risipa sunt două fețe ale aceleiași monede. Gabriela menționează că, din păcate, în România, doar 20% dintre copiii născuți în sărăcie reușesc să devină adulți independenți. Restul de 80% rămân blocați într-un cerc vicios. O masă caldă sau un iaurt primit la timp nu ține doar de foame; îi oferă unui copil energia de a învăța și șansa de a merge la școală.

Unde s-a rupt lanțul blândeții în societatea noastră și, mai important, ce poți face tu astăzi pentru a repara o mică verigă?

Ascultă întregul episod al podcastului pentru a afla mai multe povești emoționante și soluții concrete despre cum poți contribui la o lume fără risipă:

Urmărește-ne pe rețelele de socializare (@BancaPentruAlimenteCluj) pentru a rămâne la curent cu misiunea noastră de a transforma surplusul în resursă!

Iar dacă reprezinți o companie și ai produse pe care nu le mai poți comercializa, lasă-ne un mesaj pe adresa cluj@bancapentrualimente.ro, iar noi îți spunem beneficiile donației tale și te primim cu drag în lupta împotriva risipei și a sărăciei!